agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-15 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Constantin Enianu A aÈ™tepta să culegi altceva dintr-un pămînt decît ceea ce a fost semănat în el ar fi o copilărie. Ni se vorbeÈ™te de o eră nouă, ni se vorbeÈ™te mai cu samă de o epocă a neatîrnării depline ca rezultat al politicei exterioare, de dispariÈ›iunea vechilor deosebiri de clasă, de dezrobirea țăranului È™. a. ca rezultat al politicei dinlăuntru, È™i aceste mari schimbări se susÈ›ine că s-ar fi făcut în adevăr, că s-ar fi împlîntat oarecum aceste rădăcini în pămîntul dreptului public român, că trăim într-o eră liberală. Noi aflăm din contra că, orice săpătură am face, dăm de aceleaÈ™i rădăcini vechi cari formau corupÈ›iunea în trecut È™i că, asemenea cuvintelor din dicÈ›ionarul nostru modern, multe nume s-au schimbat, esenÈ›a însă a rămas aceeaÈ™i. Se È™tie de ex. că în trecut, deci în veacul al optsprezecelea È™i într-o parte a veacului al È™aptesprezecelea, arareori înainte, domnia, adică stăpînirea Þării RomâneÈ™ti, se cumpăra prin peÈ™cheÈ™uri plătite turcilor sau prin augmentarea tributului. Astăzi stăpînirea constituÈ›ională nu mai e în chestie, dar cea reală este reprezintată prin ministeriu. Astăzi nu se mai dau peÈ™chÈ™uri se va zice; nu mai plătim tribut. Ce puÈ›in cunoscător de esenÈ›a lucrurilor ar fi cel ce ar susÈ›ine-o asta ! Dar ce era peÈ™cheÈ™ul pe lîngă răscumpărare, dar ce era tributul pe lîngă enorma anuitate plătită pentru concesia Stroussberg ? Tributul se plăteÈ™te È™i azi; el e cu mult mai oneros decît în trecut, numai se plăteÈ™te unei puteri mult mai mari decum era turcul. Cît despre starea dinlăuntru, toată lumea È™tie că organizarea actuală a muncii agricole e o formă mult mai oneroasă È™i mai vexatoare a clăcii vechi, mai ales în Moldova, dar È™i în mare parte a Þării RomîneÈ™ti. Cu toată egalitatea, biciul subprefectului joacă È™i azi pe spetele țăranului ca-n vremea Regulamentului. Astfel, oricari ar fi formele în cari se îmbracă viaÈ›a publică È™i orice numiri s-ar da acelor forme, substratul lor organic este acelaÈ™i ca È™i în trecut. A-l boteza din nou pe om nu va să zică a-l schimba; a pune numele de regim democratic unei oligarhii vechi nu va să zică a schimba starea de lucruri. Singura schimbare, nu de esență, o aflăm numai în înmulÈ›irea oligarhiilor È™i in înrăutățirea lor. Deja Regulamentul Organic a făcut din ciocoii vechilor boieri o pătură nouă de oligarhi, ConstituÈ›ia a făcut din progenitura foarte numeroasă a acestora o pătură oligarhică È™i mai mare. Pentru aceÈ™ti oameni există statul român. Ei îl stăpînesc È™i-l esploatează; despre o ridicare a stării de cultură a poporului, despre îmbunătățirea existenÈ›ei lui morale ori materiale nu e nici vorba. Casa țăranului e durată astăzi ca acum 500 de ani, plugul lui e acelaÈ™i ca sub Mircea Vodă, pe cînd plugăria era o ocupaÈ›ie secundară È™i păstoria cea dentîi. Iar deosebirile, cîte sînt, sînt toate în rău. Pe lîngă sărăcie se adaogă o degenerare din ce în ce mai simÈ›ită a rasei È™i mînă-n mînă cu aceasta merge creÈ™terea imoralității È™i scăderea naÈ™terilor. RevoluÈ›ia socială inaugurată la 1848 s-a petrecut înlăuntrul È™i în folosul claselor dirigente ale societății noastre americane. Nu emanciparea poporului se cerea de către patrioÈ›i, ci egalitatea lui Carada È™i Cariagdi cu boierii mari ai țării; nu condiÈ›ii de înaintare a poporului a voit cineva, ci dreptul cenuÈ™erului de visterie de-a ajunge ministru. La o rganizare sănătoasă a naÈ›iei n-a gîndit nimenea È™i, cînd vedem cu ce elemente avem a face, putem zice că nici nu se va gîndi nimenea. 16 aprilie 1881 (ChiÈ™inău, Cartea moldovenească, 1990)
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati